Am racit, naspa, nu-mi aduc aminte cand mi s-a intamplat ultima data, cel putin la scara asta, ciudat e ca nici mama nu-si aminteste, mama care are in memorie aproape tot ce mi se intampla, deci nu am mai racit de ceva timp. M-am trezit in seara asta cu niste bubuituri in cap de talia celor provocate de un dezastru atomic, am incercat sa ma ridic si parca tot universul se sprijinea pe umerii mei. Totusi am parte de senzatii pe care nu-mi aduc aminte sa le mai fi avut, siroaie calde imi brazdeaza spatele de-a lungul coloanei, sunt atat de fierbinte incat cred ca as putea sapa tunele prin ghetari fara un efort considerabil, fruntea mi se umezeste vazand cu ochii, mainile imi amortesc imediat pe tastatura si simt furnicaturi pana in varful degetelor, nu pot spune ca senzatiile astea imi displac, e ceva nou. Bine asta a fost partea plina a paharului, simptomele cunoscute ale racelii nu m-au ocolit, de fiecare data cand inghit parca colierul de spini apasa si mai adanc asupra gatului, simt o durere apasatoare in fiecare muschi al corpului.
Sper in 2-3 zile sa imi treaca, mama a inceput deja riposta bombardandu-ma cu o gramada de medicamente si fel de fel de alte leacuri.
Tin sa ii multumesc si andrei pentru incredibila generozitate de care a dat dovada, fara ea nu as fi avut parte de asemenea senzatii.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu